Azi am fost la film, si m-am intors putin dezamagita. Nu de film, cat de felul in care au fost puse si interpretate situatiile in film, desi, daca ma gandesc de doua ori, totul e doar fictiune. Totul despre sex – filmul imi reaminteste inca o data ceea ce mi s-a spus in diferite feluri in ultimele doua saptamani, cu mai mare violenta, recunosc, si anume este vorba despre woman power. Femeile sunt independente si puternice si autosuficiente. Oare ? Sau poate nu sunt eu asa. Nu ma bucur de independenta mea si de faptul ca « nu am de calcat o tona de camasi » si nu am de ranit baia dupa un nespalat, cel putin asa sunt priviti fostii parteneri de viata in viziunea prietenelor mele.
Eu imi doresc sa framant paine si sa simt mirosul de copt in casa, nu stiu de ce, dar din toata bucataria cel mai erotic gest mi se pare acela de a framanta aluatul de paine. Sau de cozonac. Acum 3 ani am incercat sa fac singura cozonac si au iesit doi cozonacei cuminti, nu au fost ei cei mai crescuti si pufosei pentru ca nu am avut rabdare sa-i framant suficient, dar cu siguranta au fost cei mai gustosi pentru mine, si facuti cu mult drag si entuziasm. Ce daca robotul de bucatarie a inceput sa scoata fum pt ca nu stiam exact cat timp trebuie sa amestec ingredientele, si toata bucataria era plina de faina si vase lipicioase, la sfarsit mirosea divin iar eu eram fericita printre cozonacii mei.
Si sa am cu cine imparti micul dejun, sa storc portocale si grapefruit nu doar din motive de dieta, sa povestesc dimineata ce tocmai am visat si sa radem impreuna ! Sunt o visatoare. Si am vise frumoase.
Probabil ca e ceva ce imi scapa. In ultimele doua saptamani am fost asaltata de sfaturi anti-relatie, anti-casatorie..probabil chiar este ceva nociv aici dar numai eu nu vad. Revenind la film : trebuie sa-l vezi, altfel nu stii despre ce vorbesc.
Am vazut “Totul despre sex – filmul” si am aflat multe, nu despre sex, e adevarat. Ma gandeam cum ar reactiona femeile daca ar exista un astfel de film in care personajele principale sa fie barbati: vaaai, ce misogini! Vaaai, ce nemernici! Vaaai…si of…si aoleu!Eu recunosc ca am avut parte de o noapte nedormita si cateva revelatii importante dupa film, se pare ca am intrat in zodia revelatiilor, am parte de ele din ce in ce mai des. In primul rand, am aflat ca barbatii sunt si ei fiinte umane! Uau! Da, am devenit avocata barbatilor peste noapte. Acum recunosc ca mi-e putin rusine dupa ce am vazut filmul, pentru ca personajele sunt considerate modele si multe incercam sa fim ca ele, macar un pic. Modele pe care imi permit sa le critic.Miranda, mama-femeie-de-cariera, care face o mega scena si in doi timpi si trei miscari renunta la sotul si tatal copilului ei cand acesta ii marturiseste plin de remuscari ca a facut sex cu alta femeie. Si asta din cauza ca ea il refuza tot timpul. Adica nu il refuza azi, maine , poimaine, ci cam 6 luni la rand!! Si ea s-a simtit teribil de inselata !!! Poftiiiiim??? Cand chiar prietena o atentioneaza ca i-a crescut parul pe unde nu trebuie inacceptabil de mult…tot ea cu gura mare si sufletul rupt in doua. Heloooo, cucoanaaa!! Ti-ai tratat barbatul cu curu’ (nici macar) iar cand are curajul sa-ti spuna ce-l macina, si da dovada de incredere, ca pana la urma despre asta este vorba, ea isi ia geanta si pleaca. Teribil de ranita! Samantha viseaza in continuare la barbati picanti pe care ii rontaie ca pe sticksuri, si renunta la un mascul dupa care ar ofta jumatate de mapamond doar ca sa se simta independenta. Independenta?? Adica singura? Cine isi doreste asa ceva? Eu nu. De cand cu valurile de feminism si afirmarea identitatii femeii, a devenit un motto dorinta aceasta de independenta si “de ce sa calci camasi fara numar cand poti sa iesi in oras cu prietenele? “ Chiar, de ce? In primul rand, exista Nufarul. Si in al doilea rand, faci asta pentru omul care te tine in brate noaptea si iti face cafea dimineata si te saruta cand esti somnoroasa si ciufulita. Si iti arata ce bun sofer este el cand mergeti la munte si te ia ameteala pe serpentine, apoi iti cara rucsacul in care tu ai pus jumatate de sifonier. Si uita de ziua ta de nastere dar iti cumpara o galeata de flori fara nici un motiv. Si nu, nu este el “porcul ala nespalat” pentru ca daca gandesti asa despre el…exact asta primesti.
Mda...ma tot gandesc ca nu e deloc usor sa fii barbat cu atatea nebune in jur...ba e chiar teribil de complicat. Oare pentru ei scrie cineva reviste gen Avantaje si Cosmopolitan? in care sa afle "secrete pentru o vara fierbinte"..care oricum e fierbinte, sunt 37 grade la umbra.. In urma cu ceva timp aveam un prieten care isi tinea teancul de reviste "barbatesti" in baie, pe cosul de rufe. Si cand ajungeam in baia lui stateam o gramada sa ma documentez din FHM, Men's Health si ce mai gaseam pe acolo, de obicei radeam pe infundate si dupa lectura "interzisa" imi era jena sa-l intreb daca el pune in practica vreunul din sfaturile "profesioniste" de acolo. Nu cred ca le-a pus in practica..abdomen plat n-a avut niciodata...desi isi cumparase banca pentru abdomene :))
Saptamana trecuta am avut parte de mai multe sedinte prietenesti, de la afirmatii de genul "esti o visatoare si iti doresti lucruri ideale, de-asta ai parte numai de dezamagiri" pana la "auzi Ortansa, ma plictisesti cu discutia despre tipul asta, despre mine nu vorbesti la fel de mult!"
Aceasta a fost una dintre revelatii, am devenit avocatul "adversarului". Care nu mai este adversar deloc, incepand de noaptea trecuta. Stii, nu trebuie sa-i demonstrez nimic, tot asa cum nu trebuie nici el "sa-mi demonstreze" nimic. De la Fermat incoace, ne-a cuprins o manie a demonstratiilor de tot felul. Hei, take a break! Unele lucruri pur si simplu sunt sau se intampla. Si nu au nevoie de demonstratii.
luni, 21 iulie 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Un comentariu:
Intr-adevar suna visator ce spui tu aici, dar eu cred ca nu exista femeie care in adancul sufletului ei sa nu creada chestiile astea.
Adevarul e ca noi femeile suntem niste visatoare, ne-am nascut, am crescut cu povesti cu Fat-Frumos, cu visul dragostei eterne si pure, e imposibil sa nu existe macar o farama de iluzie ca acestea chiar exista si poate cine stie, tu esti norocoasa care sa aiba parte de o asemenea dragoste nemarginita.
Eu nu imi pierd speranta, pentru ca pana la urma urmei cel pe care il iubim pentru fiecare din noi e Fat-Frumos chiar daca e departe de a fi asa, chiar daca se uita la meciuri si mananca seminte si injura atunci cand Mutu rateaza un penalty, chiar daca plescaie cand mananca, chiar daca se sensibilizeaza atunci cand vede un caine ranit.
Noi suntem Ileana Cosanzeana, Frumoasa din Padurea Adormita, Alba Ca Zapada in cazul meu, iar ei sunt cei care inving toti balaurii nostri ( greutate departe de 90-60-90, parul care nu sta intotdeauna la locul lui, momentele de slabiciune cand nu toate ne merg roze la servici si scarbele alea invidioase iar ne pun bete in roate).
Noi suntem departe de a fi Ilene Cosanzene, de ce le-am pretinde lor sa fie Fati Frumosi?
Te pup!!
Trimiteți un comentariu