Cica vine Mosul. Jingle bells, jingle bells, ba cica s-a impotmolit, ba stai asa, ca daca nu esti cuminte primesti ciuciu (ce-o fi asta si cu ce se mananca), isterie mare cu Mosul asta, desi dupa mintea mea are destui ani cat sa ne linisteasca nitel si sa se ocupe de lucruri mai domoale, ca dupa varsta domniei sale, nu sa escaladeze acoperisuri, sa intre pe cos (mosul se da extrem!), sa umble asa in haina goala cu sania trasa de reni, nu tu caldurica radio si claxon.
Daca ati trecut de varsta in care mai credeati in Mos Craciun, alta tentatie e la orizont: posturi cuvioase, cruci pioase facute in tramvai, cu gandul la vreo doua tone de sarmale si un rau de vin. Cel putin. De caciula.
Anul acesta nu am tinut post alimentar, postul meu a insemnat sa-mi curat gandurile si mai nou sa dau din lucrurile pe care nu le mai folosesc. Am rascolit prin debara, dulapuri, haine, si mi-am dat seama ca fiecare lucru este cu atat mai greu cu cat amintirile care atarna de el sunt mai multe. Am rascolit si in rafturile sufletului, Doamne ce de sertarase si aici, ce de praf in unele, ce gol in altele, cat soare e in unele sertare, cata ploaie in altele, uite am si sertare "tezaur", altele au disparut singure, nici nu stiu ca au fost acolo...e bine. Mi-a prins bine curatenia asta prin sertarele mele, cu suflet sau fara.
Bine ai venit si anul acesta, Domnut drag!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu